Situl Pădurea Bălteni-Hârboanca este atribuit in custodie Directiei Silvice-Ocolul Silvic Brodoc, incredintata prin Conventia de custodie nr 4551/2004. Are Planul de management realizat prin proiect POS Mediu.

Suprafaţa (ha): 526 ha

Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale (cu menţionarea actului normativ prin care s-a instituit regimul de protecţie):

  • Sit Natura 2000 figurează ca sit de importanţă comunitară (SCI) conform Ord. MMP nr.2387/2011 care modifica Ord. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania, unde figureaza acest sit, avand codul ROSCI0158
  • Arie protejată de interes naţional
    arie protejată de interes naţional, caracter forestier, înfiinţată în 1973 prin Decizia 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judeţean Vaslui; Decizia 129/14.09.2004 a Consiliului Judeţean Vaslui
    Baza legală de constituire a ariei protejate APPH este Legea nr. 5/2000  prin care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea III – zone protejate, unde figurează la poziţia 2779.
  • Alt statut  de protecţie conform legislaţiei naţionale/internaţionale în vigoare

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia:

Dreptul de folosinţă este al Ocolului Silvic Brodoc întreaga suprafaţă a rezervaţiei.

Pădurea Hârboanca este constituită din două unităţi amenajistice 126 A şi 127 A din U.P II Fâstâci, aparţinând Ocolului Silvic Brodoc şi are o suprafaţă de 40,8 ha. Unitatea amenajistică 126 A este în proprietatea privată a persoanelor fizice prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere conform Legii 247/2005, are 2 proprietari care deţin o suprafaţă de 26,2 ha. Proprietarii menţionaţi nu au contract de administrare a pădurii, nerespectând astfel prevederile Legii 38/2006 şi ale Legii 247/2005, încheierea de contracte de administrare cu structuri silvice avizate constituind condiţia obligatorie pentru reconstituirea dreptului de proprietate în teritoriul ariilor naturale protejate constituite conform legii. Unitatea amenajistică 127 A, în suprafaţă de 14,6 ha este pădure proprietate de stat administrată prin Ocolul Silvic Brodoc din cadrul Direcţiei Silvice Vaslui, parcela fiind inclusă în categoria de folosinţă 1.5 D – Ocrotire integrală.

Dreptul de administrare legal este al Ocolului Silvic Brodoc, în baza prevederilor convenţiei de custodie nr. 4551/22.07.2004 şi ale Ord. 494/2005, privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate, cu respectarea prevederilor planului de management întocmit şi aprobat de instituţiile în drept conform prevederilor legale în vigoare.
– administrată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Ocolul Silvic Brodoc.

Descrierea ştiinţifică a ariei/zonei proiectului (relief, climă, condiţii hidro-geografice, pedologie, geologie, tipuri de ecosisteme, habitate/ specii de importanta comunitara etc.) :

Mediul fizic:

Pădurea Hârboanca este amplasată în Podişul Bârladului, pe versantul drept al văii râului Bărlad, în aval de confluenţa cu pârâul Rebricea şi în amonte de confluenţa cu pârâul Stemnic-Buda, pe teritoriul comunelor Ştefan cel Mare şi Deleşti, în apropierea satului Brăhăşoaia.

Altitudinea este cuprinsă între 185 şi 240 m. Relieful prezintă o constituţie pronunţat accidentată, cu înclinări de până la 30 de grade, datorită mai ales fenomenului de alunecare de straturi.

Substratul geologic este format dintr-un complex de marne şi marne nisipoase. În straturile inferioare există şi un orizont de calcare. Stratigrafic complexul inferior este de vârsta sarmaţianului mediu, iar cel situat deasupra este de vârsta sarmaţianului superior şi meoţianului.

Aria protejată APPH nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află în zona de influenţă a râului Bârlad care curge la o distanţă de aproximativ 2 km în direcţia Est.

Din punct de vedere climatic, APPH este cuprinsă în provincia climatică stepică-silvostepică de tip Dfbx după încadrarea Koppen. Acest climat prezintă un grad mare de însorire ca efect al amplasării pădurii pe pante pronunţate. Cantitatea de precipitaţii variază între 550 şi 600 mm.

Solurile sunt de tip brun luvic tipic (cod 2401), în diferite grade de evoluţie. Pe porţiunile cu relief mai accidentat, solul este mai puţin profund şi de o bonitate mai slabă. Substratul litologic este format din marne şi nisipuri.

Principalul acces este cel din partea de Est din DN 15 D prin DC 109 şi apoi pe un drum de pământ de 0,7 km, dar există şi un acces din partea de Vest din DJ 207, pe un drum de pământ de cca. 1,5 km.

Mediul biologic

În urma studiilor efectuate, s-au identificat un număr de 392 taxoni de antofite din care 322 de specii (inclusiv hibrizi) şi 70 de microunităţi (11 subspecii, 32 de varietăţi şi 27 de forme) la care se adaugă 20 de specii de briofite şi 13 specii de macrofite. Din punct de vedere floristic, rezervaţia se integrează în provincia dacică, districtul Podiş Central Moldovenesc. Regiunea studiată este situată la interferenţa zonei forestiere cu subzona silvostepei ciscarpatice din Podişul Central Moldovenesc.

Din punct de vedere al clasificării Natura 2000, rezervaţia se află în regiunea biogeografică continentală. Speciile de importanţă care apar  în Pădurea Hârboanca:

  1. specii de importanţă comunitară care necesită protecţie strictă: Iris aphylla ssp. hungarica
  2. specii din Lista roşie a plantelor din România: Iris sinthensii ssp. brânzae – specie endemică; Prunus tenella; Orchis purpurea

În pădurea Hârboanca se cunosc 6 hibrizi naturali în componenţa cărora participă ca genitor Ouercus pedunculiflora. Unii dintre aceştia constituie pe alocuri adevărate populaţii cu caractere ereditare. Prin hibrizii care vegetează aici, pădurea Hârboanca poate fi considerată pe drept cuvânt un veritabil centru hibridogen genetic Quercus, cu aceeaşi însemnătate şi semnificaţie ca şi faimoasa pădure Bejan.

S-au identificat un număr de 27 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 6 specii de reptile şi 15 specii de mamifere.

Speciile de importanţă care apar în aria protejată sunt:

  1. specii de interes comunitar care necesită protecţie strictă:
    a1. mamifere: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Muscardinius avellanarius
    a2. păsări: Aquila heliaca, Aquila clanga, Pernis apivorus, Dendrocopos medius, Dendrocopos szriacus, Picus canus, Lanius collurio
    a3. amfibieni: Hyla arborea, Rana dalmatina
    a4. reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta agilis
  2. specii de interes naţional care necesită protecţie strictă:
    b1. mamifere: Slapax leucodon
    b2. păsări: Athene noctua, Picus viridis, Cocothraustes coccothraustes, Erithacus rubecula, Phylloscopus collurio
    b3. amfibieni: Bufo bufo
    b4. reptile: Anguis fragilis
  3. specii de interes comunitar a căror exploatare face obiectul măsurilor de management:
    mamifere: Mustella putorius
  4. specii de interes naţional a căror exploatare face obiectul măsurilor de management:
    mamifere: Capreolus capreolus, Melles melles, Mustella nivalis, Scuirus vulgaris, Vulpes vulpes

Principalele habitate care apar în aria protejată sunt:

  • 91 AA – Păduri estice de stejar alb, corespondent în Habitatele din România cu tipul R4160, asociaţie vegetală Lathyro collini – Quercetum pubescentis
  • 91 YO – Păduri dacice de stejar şi carpen, corespondent în Habitatele din România cu tipul R4128, asociaţie vegetală Tillio tomentosae – Quercetum dalechampii
  • 91 IO – Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp., corespondent în Habitatele din România cu tipul R4157, asociaţie vegetală Quercetum pedunculiflorae
  • 40 AO (prioritar) – Tufărişuri subcontinentale peripanonice corespondent în habitatele din România cu tipul R3122, asociaţie vegetală Pruno spinosae – Crategetum
  • Tipul 3411 din Habitatele din România, fără corespondent în Natura 2000, asociaţie vegetală Chrysopogonetum grylli

Tipul de staţiune este 7430 – Deluros de quercete cu stejar, productivitate medie la superioară, brun-edafic mare.

Tipul de pădure este 5511 – Stejereto-goruneto-şleau de productivitate superioară.

Motivul constituirii: pe lângă fondul de bază al elementelor euroasiatice şi europene, se remarcă o abundentă şi o largă participare a elementelor continentale, pontice, pontice-submediteraneene şi endemice.