Situl Pădurea Bădeana are managementul asigurat de Directia Silvica- Ocolul Silvic Barlad. Planul de management a fost realizat prin Proiect POS Mediu.

Suprafaţa (ha): 61 ha

Recunoaştere conform legislaţiei comunitare/naţionale (cu menţionarea actului normativ prin care s-a instituit regimul de protecţie):

  1. Sit Natura 2000 (se va specifica codul şi dacă site-ul este SPA şi/sau SCI)
    • pădurea Bădeana figurează ca sit de importanţă comunitară, conform Ord. 1964/2007 unde figurează la poziţia 133, având codul ROSCI0133.
  2. Arie protejată de interes naţional
    • arie protejată de interes naţional, caracter forestier, înfiinţată în 1973 prin Decizia 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judeţean Vaslui; Decizia 129/14.09.2004 a Consiliului Judeţean Vaslui
    • Baza legală de constituire a ariei protejate APPB este Legea nr. 5/2000 prin care se aprobă Planul de amenajare a teritoriului naţional – secţiunea III – zone protejate, unde pădurea Bădeana figurează la poziţia 2777.
  3. Alt statut  de protecţie conform legislaţiei naţionale/internaţionale în vigoare

Aspecte privind proprietatea asupra ariei/zonei proiectului şi modul principal de utilizare a terenurilor din cadrul acesteia:

Pădurea Bădeana este constituită din unităţile amenajistice: 1B; 2A; 3B, H; 4A,E,F; 5B,F,H,I,P; 6B,C din U.P I Bârlad aparţinând Ocolului silvic Bârlad şi are o suprafaţă de 61 ha. Pădurea Bădeana este pădure proprietate de stat administrată prin Ocolul Silvic Bârlad din cadrul Direcţiei Silvice Vaslui, parcelele fiind incluse în categoria de folosinţă 1.5 c – Rezervaţie naturală.

Dreptul de administrare legal este al Ocolului Silvic Barladc, în baza prevederilor convenţiei de custodie nr. 4549/22.07.2004 şi ale Ord. 494/2005, privind procedura de încredinţare a administrării sau de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate, cu respectarea prevederilor planului de management întocmit şi aprobat de instituţiile în drept conform prevederilor legale în vigoare.

Dreptul de folosinţă este al Ocolului Silvic Bârlad pentru toată suprafaţa rezervaţiei, cu respectarea prevederilor amenajamentelor silvice privind extragerile de material lemnos.

În prezent, aria protejată are folosinţă de pădure, încadrată în grupa funcţională 1-5 c – Păduri cu funcţie specială de protecţie, de ocrotire a genofondului şi ecofondului, fiind în proprietatea publică a statului – administrată de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, prin Ocolul Silvic Bârlad.

Descrierea ştiinţifică a ariei/zonei proiectului (relief, climă, condiţii hidro-geografice, pedologie, geologie, tipuri de ecosisteme, habitate/ specii de importanta comunitara etc.) :

Mediul fizic:

Pădurea Bădeana este amplasată în Podişul Bârladului, la extremitatea nord-estică a Colinelor Tutovei, pe teritoriul comunei Tutova, în apropierea satului Bădeana.

Altitudinea este cuprinsă între 140 şi 175 m. Relieful apare puţin frământat, cu pante domoale (5-15 grade) şi expoziţie predominant NE:

Substratul geologic este format din marne, argile, luturi, nisipuri şi gresii silicioase, aparţine miocenului sarmaţian şi pliocenului fiind format din depozite sarmatice şi mioţiene.

Aria protejată APPB nu este străbătută de cursuri de apă, dar se află în zona de influenţă a râului Bârlad care curge la o distanţă de aproximativ 3 km în direcţia Est.

Din punct de vedere climatic, APPB este cuprinsă în provincia climatică stepică de tip Dfax după încadrarea Koppen. Climatul zonei este temperat-continental cu nuanţă excesivă cu temperaturi medii anuale de 9,8 grade Celsius cu amplitudini termice de până la 25 de grade, cu veri foarte călduroase şi secetoase şi cu ierni foarte reci. Cantitatea de precipitaţii anuale este în jur de 475 mm distribuită neuniform, cu un pronunţat deficit de umiditate în timpul verii.

Solurile sunt de tip cernoziom levigat argiloiluvial tipic (cod 1401) pe substrat de marne, argile, luturi, nisipuri şi gresii ailicioase.

Principalul acees este cel din partea de Est din DN 24 pe un drum de pământ de cca. 1 km, dar există şi un acces din partea de Nord din DN 11°, pe un drum de pământ de aproximativ 2 km.

Mediul biologic

În urma studiilor efectuate, s-au identificat un număr de 302 specii de plante superioare. Din punct de vedere floristic, rezervaţia se integrează în provincia sarmatică, districtul ponto-sarmatic. Regiunea studiată este situată la interferenţa stepei cu subzona silvostepei ciscarpatice din Podişul Central Moldovenesc.

Din punct de vedere al clasificării Natura 2000, rezervaţia se află în regiunea biogeografică stepică. Dintre speciile de importanţă, din Lista Roşie a plantelor din România, se regăsesc în Pădurea Bădeana: Koeleria macrantha, Prunus tenella, Salvia aethiopis

S-au identificat un număr de 27 specii de păsări, 3 specii de amfibieni, 6 specii de reptile şi 15 specii de mamifere. Speciile de importanţă care apar în aria protejată sunt:

  1. specii de interes comunitar care necesită protecţie strictă:
    a1. mamifere: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Muscardinius avellanarius
    a2. păsări: Aquila heliaca, Aquila clanga, Pernis apivorus, Dendrocopos medius, Dendrocopos szriacus, Picus canus, Lanius collurio
    a3. amfibieni: Hyla arborea, Rana dalmatina
    a4. reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta agilis
  2. specii de interes naţional care necesită protecţie strictă:
    b1. mamifere: Slapax leucodon
    b2. păsări: Athene noctua, Picus viridis, Cocothraustes coccothraustes, Erithacus rubecula, Phylloscopus collurio
    b3. amfibieni: Bufo bufo
    b4. reptile: anguis fragilis
  3. specii de interes comunitar a căror exploatare face obiectul măsurilor de management:
    c1) mamifere: Citellus citellus, Cricetus cricetus, Muscardinius avellanarius
    c2) pasari: Aquila heliaca, Aquila clanga, Pernis apivorus, Dendrocopos medius, Dendrocopos syriacus, Picus canus, Lanius collurio
    c3) amfibieni: Hyla arborea, Rana dalmatina
    c4) reptile: Coronella austriaca, Lacerta viridis, Lacerta agili
  4. specii de interes naţional a căror exploatare face obiectul măsurilor de management:
    d1)mamifere:Spalax leucodon
    d2)pasari:Athene noctua, Picus viridis, Coccothraustes coccothraustes, Erithacus rubecula, Phylloscopus collurio
    d3)amfibieni: Bufo bufo
    d4)reptile: Anguis fragilis

Principalele habitate care apar în aria protejată sunt:

  • 91 AA – Păduri estice de stejar alb, corespondent în Habitatele din România cu tipul R4160, asociaţie vegetală Lathyro collini – Quercetum pubescentis
  • 91 IO – vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus ssp., corespondent în habitatele din România cu tipul R4157, asociaţie vegetală Quercetum pedunculiflorae
  • 6240* (prioritar) – Pajişti stepice subpanonice corespondent în Habitatele din România cu tipul R3414, asociaţie vegetală Medicagini – Festucetum valesiace

Tipul de staţiune este silvostepă externă de stejărete xerofile de stejar pufos de bonitate mijlocie, cernoziom slab levigat pe materiale loessoide (cod 9310).

Tipul de pădure este amestec de stejar pufos cu stejar brumăriu de productivitate mijlocie (cod 8311).

Motivul constituirii: conservarea şi protejarea speciilor de stejar xerofili, precum şi a florei bogate în elemente stepice, de nuanţă continentală şi sudică.

Această rezervaţie reprezintă extrema nordică a arealului fitogeografic al garniţei (Quercus frainetto) cu rol ştiinţific important.